Localnicii au numit dealul pe care se afl? cetatea dup? culoarea ro?iatic? a peretelui stncos. Numele Piatra Ro?ie trebuie s? fie foarte vechi, dac? se g?se?te deja n traducere maghiar? ntr-un act semnat de ?tefan Bthory, judele cur?ii regale, n anul 1486. Pe h?r?i toponimul este consemnat abia din secolul al XIX-lea, ?i tot de atunci dateaz? primele m?rturii cu privire la exiten?a unei cet??i, provocate de curentul c?ut?torilor de comori de la nceputul secolului din zona Gr?di?tii de Munte. Ace?tia au identificat locurile cu vestigii antice ?i le-au scormonit. Cnd primii c?rturari au pus piciorul n cetatea de la Piatra Ro?ie, c?ut?torii r?v??iser? deja o parte a acesteia.

Cei dinti care vorbesc mai pe larg despre cetatea de pe dealul Piatra Ro?ie sunt procuratorul fiscal al domeniului Hunedoara, Paul Trk, n anul 1804, istoricul M.J. Ackner, carea a vizitat ruinele n 1838, ?i mai trziu profesorul de la Budapesta dr. Finly Gbor, trimis acolo n 1910 de Comisiunea Monumentelor Istorice maghiare. Ace?tia descriu platoul, fortifica?iile, turnurile, terasele ?i fac analogii cu cetatea de la Gr?di?tea de Munte. Finly chiar cur??? dou? turnuri ce fusesr? deja s?pate de c?ut?torii de aur, le deseneaz? ?i le fotografiaz? ?i sap? un al treilea turn.

n 1921 ajunge la Piatra Ro?ie D.M. Teodorescu, profesor la Universitatea din Cluj, care face o serie de observa?ii, ns? f?r? s? sape. Abia n 1949 va avea loc prima ?i singura campanie extins? de s?p?turi arheologice, sub conducerea lui Constantin Daicoviciu, care a urm?rit dezvelirea ntregii cet??i. S-a s?pat timp de 75 de zile, iar rezultatul cercet?rilor s-a concretizat ntr-o monografie (Daicoviciu 1954). Dup? mai mult de jum?tate de secol, n anul 2004, o echip? de arheologi din Cluj-Napoca a reluat s?p?turile (Glodariu et al. 2004), ns? acestea nu au continuat ?i n anii urm?tori. n viitorul apropiat, cercet?rile vor fi reluate.

Prin urmare, singurele rezultate consistente au provenit din campania de cercet?ri din anul 1949. De?i C. Daicoviciu considera cercetarea practic ncheiat?, n realitate cetatea dacic? de la Piatra Ro?ie este foarte pu?in cunoscut?. Timpul scurt alocat, precum ?i tehnicile de s?p?tur? nc? de pionierat la acea vreme, au produs doar rezultate par?iale, fiind necesar? acum o reluare a acelor s?p?turi ?i extinderea lor.